BUNELE MANIERE(3).

CE SE INTELEGE PRIN BUNE MANIERE

Formele de manifestare ale politetii pot sa difere de la o tara la alta , dar si de la o epoca la alta , in functie de mediul social si de imprejurari. Esential este insa CODUL ONOAREI care a facut , la origine , din vinatorul erei paleolitice un om de societate , ari din femeia lui , acoperita cu par , ceea ce se cheama o doamna. Omul de onoare isi respecta cu sfintenie cuvintul dat , are principii ferme , noblete sufleteasca , respect fata de sine si fata de ceilalti , este blind si rabdator. Un astfel de om , in sensul deplin al cuvintului este agreat de toata lumea. Nu intimplator un om manierat era acela pe care francezii il numeau " l'honnete homme " , cinstit. In zilele noastre , il denumim in mod curent " un gentleman " sau , pur si simplu , " un domn ". Ce este un gentleman ? Exista mai multe acceptii ale cuvintului , dar toate usor ironice , un gentleman fiind acel domn care apuca zaharul cu clestisorul , chiar daca este singur la masa , cel care , intrind intr-o baie unde se afla o femeie goala , se retrage spunind : Pardon domnule ! ... Un gentleman mai este , in fine , acel domn care se barbiereste si se imbraca special pentru cina , chiar daca traieste singur in jungla. Desigur , toate aceste definitii atrag respectul , dar toate te fac totodata sa surizi. Si de aici pina la a-l considera pe gentleman-ul nostru ridicol nu este decit un pas. Sa nu ne grabim totusi s-o facem. Un om care se respecta si ii respecta pe altii nu poate fi ridicol. Adevaratul gentleman are citeva tabu-uri pe care nu le incalca niciodata. El nu vorbeste despre bani in societate si mai ales nu se lauda ca are bani cu nemiluita , dar nici nu se plinge ca-i lipsesc. Nu se imprumuta decit in cazuri extreme si niciodata de la o femeie. Nu comenteaza in fata unor terte persoane gesturile si vorbele sotiei sau ale copiilor sai si nici nu-i cearta in fata strainilor. Nu dezvaluie nici secretele , nici dificultatile lui familiale. Isi stapineste pasiunile , emotiile , sentimentele , pentru ca ramine stapin pe el insusi , oricare ar fi imprejurarile , chiar si atunci cind este intr-o situatie disperata. Se straduieste sa aplice iteleptul si banalul obicei englezesc dupa care nu se acorda nici unui lucru mai multa importanta decit are. In realitate , fata de toata lumea , superiori sau inferiori in ierarhia profesionala sau sociala , dovedeste aceeasi politete , cu alte cuvinte , se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa-i faca pe cei din jur sa se simta bine. Oricine stie ca un om de societate agreabil este intimpinat de cei din jur cu mai multa bucurie decit un necioplit ; ca o persoana zimbitoare este acceptata mai usor in societate decit un om posomorit ; ca un personaj ingrijit inspira mai multa incredere decit un boem. Printre noii imbogatiti este foarte raspindita parerea ca bunurile lor inlocuiesc politetea si cultura , ca poti foarte bine sa traiesti si fara ele. Dar cit de cruda e trezirea la realitate in momentul cind averea sau rangurile dispar si nimic nu le mai umple viata. E in avantajul oricui sa dea crezare unui vechi aforism : un om bine crescut ramine un om bine crescut , fie ca situatia sa materiala este infloritoare sau catastrofala si oricare ar fi mediul in care este silit sa traiasca. Indulgenta fata de micile slabiciuni omenesti , la care este expus oricine , respectul pentru modul de viata al fiecaruia , convingerea ca totul este relativ sunt adevaruri valabile peste tot , atit printre milionari , cit si in rindul oamenilor obisnuiti. Vom descoperi astfel peste tot , indiferent de mediul social , oameni plini de bun simt si de tact si ne vom da repede seama ca averea si rangul social n-au prea mare importanta cind e vorba de o comportare civilizata.

BUNELE MANIERE(2)

2. SCURT ISTORIC AL BUNELOR MANIERE


Odata cu inceputul existentei sale sociale ,
umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile
esentiale ale vietii : hrana si imbracamintea , relatiile dintre
sexe , relatiile dintre inferiori si superiori , corespondenta ,
primirea oaspetilor etc. Comportamentul prescris in aceste
ocazii a fost codificat in reguli precise; iar a nu le
respecta insemna a te exclude din categoria ta sociala. In
toate timpurile , in toate tipurile de grupuri umane , politetea
a fost indispensabila traiului in comun , chiar daca
obiceiurile difereau de la o tara la alta. De exemplu , in
Germania nu se mai saruta mina femeilor , dar s-a extins
deprinderea de a fi punctual devenita aproape obsesie. Acest
mic " amanunt " comentat de un sociolog ar explica , poate ,
uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii... Tot
aici , cu exceptia meselor oficiale si a cazului cind exista
personal de serviciu , invitatii contribuie spontan la
stringerea mesei , la spalarea vaselor - cu simplitate si
eficienta , fara ca gazda sa se simta jignita.
In Cehoslovacia , unde curatenia din apartamente este
impresionanta , gazda are pregatita pentru musafiri o adevarata
colectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simte
socat.
In Canada , ca si in alte parti , exista obiceiul de
a oferi flori in numar par. La noi , un buchet trebuie sa
aiba un numar de flori fara sot si acest obicei autohton
poate duce uneori la situatii comice. Astfel gazda , usor
jenata, ii atrage atentia musafirului venit din Romania care
i-a oferit cinci garoafe ca a pierdut , probabil , o floare
pe drum ...
In Elvetia, seara, pe malul unui riu , intr-un loc
pustiu , o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste o
cutie de gunoi in care sa arunce ambalajul de la ciocolata -
pentru ca nu avea OBICEIUL sa arunce ceva pe jos.
Oamenii au obiceiuri bune si rele. Cum obisnuinta este
a doua noastra natura , obiceiurile sunt foarte importante ,
atit pentru noi cit si pentru cei din jur. Dar ... bunele
obiceiuri respectate cu strictete ar face dintr-un om un
sfint si dintr-o societate reala o lume utopica. Imaginati-va
o fiinta umana care n-ar gresi niciodata cu nimic. Dupa
parerea mea ar fi un monstru , un robot. Ideal ar fi ca un
om sa stie sa-si pastreze cit mai multe obiceiuri bune si
sa le corecteze pe cit posibil pe cele proaste. Daca avem
o viata normala , dar totusi avem prostul obicei de a bea
zece cafele pe zi si de a fuma cinci tigari dimineata pe
stomacul gol , asta ne priveste personal. Vom vorbi in acest
context doar de obiceiurile proaste care ii deranjeaza pe
cei din jur. Nu trebuie sa afli dintr-o carte ca nu este
politicos sa faci vizite neanuntate , e de ajuns sa te
gindesti ca nici tie nu ti-ar face placere , intr-un moment
cind ai foarte multe treburi , sa fii surprins de musafiri ,
oricit de dragi ti-ar fi in alte imprejurari. Si totusi ,
exista acest obice prost de-a intra la cineva cunoscut
doar pentru ca trec prin fata casei. Pe timpuri , a face
cuiva o vizita neanuntata nu era deloc un gest nepoliticos ,
ci dimportiva ... dar in alte vremuri oamenii aveau foarte
mult timp liber , pe care astazi nu-l mai au ... din pacate.
Se stie , de altfel , ca pentru a intra in codul
bunelor maniere un obicei trebuie sa fie supus mai intii
probei timpului. Pina si etimologia cuvintului ETICHETA , in
sensul cunoscut de toata lumea , este semnificativa din acest
punct de vedere. Oricit de surprinzator ar parea , " eticheta "
(ceea ce se cuvine ) are la origine o interdictie. In noul
parc de la Versailles , gradinarul-sef al lui Ludovic al-XIV-lea
a asezat inscriptii prin care cerea sa nu-i fie calcate in
picioare peluzele insamintate de curind. Cum aceste inscriptii
erau adesea ignorate de nobilimea neatenta si aflate , in
paranteza fie spus , in conflict cu regele , bietul om a
obtinut din partea Majestatii Sale un decret care prevedea
respectarea " etichetelor ". Astfel , cuvintul a intrat in
limbajul curent pentru a desemna o comportare conforma unor
norme. Multe obiceiuri nu mai au de mult nici o legatura cu
faptele care le-au generat. Cine se mai gindeste astazi ,
scotindu-si palaria , ca reitereaza gestul de ridicare a
coifului prin care cavalerii , la sfirsitul unui turnir , isi
descopereau chipul spre a fi recunoscuti de public?